Israelul a lansat luni dimineaţă noi raiduri raiduri aeriene şi tiruri de artilerie asupra Fâşiei Gaza, în a şaptea zi ofensivei care vizează neutralizarea Hamas, în timp ce eforturile diplomatice pentru dezamorsarea crizei se intensifică.

Noile raiduri au atins în special instalaţii ale Brigăzilor Ezzedine al-Qassam, aripa militară a Hamas, dar nu au provocat victime.

Pentru prima oară de la declanşarea confruntărilor, o rachetă trasă din Siria a căzut pe Platoul Golan ocupat de Israel, fără să provoace victime. Armata israeliană a replicat prin tiruri de artilerie vizând poziţii ale forţelor siriene şi a asigurat că "ţintele atinse au fost identificate".

Armata israeliană a anunţat, de asemenea, că "mai multe rachete au fost trase din Liban asupra Galileei occidentale". "Nu a fost anunţat niciun rănit pentru moment", a precizat Tsahal. Armata israeliană a mai precizat că a ripostat cu tiruri de artilerie şi a depus o plângere la forţele ONU desfăşurate în zonă.

De asemenea, Israelul a arestat cinci lideri ai mişcării islamiste Hamas la Nablus şi la Jenin, au declarat surse din serviciile de securitate palestiniene.

În pofida apelurilor comunităţii internaţionale, nici Israelul şi nici Hamas, care controlează Fâşia Gaza, nu par dispuse să negocieze încheierea ostilităţilor soldate până în prezent cu 172 de morţi şi cel puţin 1.130 de răniţi, majoritatea civili palestinieni, de la declanşarea operaţiunii "Limita de protecţie".

Agenţia ONU responsabilă de refugiaţi palestinieni (UNRWA) a înregistrat prezenţa a 17.000 de refugiaţi în taberele sale duminică seara, faţă de 4.000 anterior.

La Ramallah, preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas a cerut, într-o scrisoare adresată secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, să plaseze oficial statul Palestina "sub sistemul de protecţie internaţională al ONU".

Între timp, în Fâşia Gaza mii de locuitori au părăsit nordul teritoriilor cu maşinile, sau pe jos. În total, aproape 715 rachete au vizat Israelul şi peste 160 au fost interceptate de la izbucnirea confruntărilor, fără a provoca victime.

Violenţele au luat amploare după ce trei studenţi israelieni au fost răpiţi şi ucişi luna trecută în Cisiordania, iar Israelul a acuzat mişcarea palestiniană Hamas. Ulterior, un tânăr palestinian a fost ars de viu de extremiştii evrei la Ierusalim. Conflictul este cel mai sângeros de la ofensiva din noiembrie 2012, când 177 de palestinieni şi şase israelieni au fost ucişi într-o săptămână.

La rândul său, premierul Benjamin Netanyahu a promis că forţele israeliene vor bombarda poziţiile Hamas "din ce în ce mai intens", acuzând mişcarea islamistă că foloseşte ""populaţia drept scut uman". De altfel, potrivit unei anchete a biroului ONU pentru probleme umanitare, 70% dintre victimele confruntărilor sunt civili, iar 21% sunt minori.

- Comunitatea internaţională solicită un armistiţiu

În plan diplomatic, secretarul de Stat american John Kerry a reafirmat, duminică, într-o discuţie cu premierul Netanyahu, că "Statele Unite sunt pregătite să medieze încetarea ostilităţilor, incluzând o revenire la acordul de încetare a focului din noiembrie 2012".

La rândul său, preşedintele francez Francois Hollande a făcut apel la o încetare a focului "în cel mai scurt timp". De altfel, miniştrii de Externe din Germania şi Italia, Frank-Walter Steinmeier şi Frederica Mogherin sunt aşteptaţi în Orientul Mijlociu în următoarele zile.

Pe de altă parte, postul de radio militar israelian a anunţat, luni, citând surse din cadrul serviciilor de securitate, că "există patru canale prin care se încearcă obţinerea unui armistiţiu: Qatar, Autoritatea Palestiniană, Statele Unite şi Egipt". "Potrivit surselor, canalul egiptean este cel mai puternic, cel mai important şi cel care uneşte toate canalalele de comunicare", a declarat un jurnalist israelian la postul de radio al armatei.